Argo gura

Avant-Propos

„Argoul gurii” este primul dicționar de vocabular colocvial și argo al alimente, Pe băutură și bucătărie care enumeră, cu peste 3200 de intrări, majoritatea idiomurilor gastronomice (*) ale limbii franceze, atât antice cât și contemporane.
Idioția gastronomică folosește ca metafore termeni legați de mâncare, mâncare, băutură și gătit; de exemplu acești clasici: " Les morcovi sunt gătite „Pentru că o situație este fără speranță sau” se vinde ca mic dureri „Pentru un obiect care este foarte râvnit din punct de vedere comercial și desigur” a-i apăra pe a lui friptură Pentru a-și apăra interesele. Cel mai mare număr dintre aceste idiomuri poate fi explicat prin importanța domeniilor la care se referă: mâncare-băutură-gătit. Ele sunt folosite în orice moment, de și în majoritatea populațiilor.
(*) Idiotism: Formă sau locuțiune specifică unei limbi, imposibil de tradus literal într-o altă limbă de structură similară (galicism, anglicism, elvețianism, germanism, hispanism, latinism etc.).

Modul în care bărbații mănâncă și își potolesc setea le structurează organizarea socială (diviziunea și organizarea muncii), percepția lor asupra realității și comportamentul lor.
În toate limbile, există multe expresii de zi cu zi care se referă la mâncare și băutură și la modul de preparare a acestora. De cele mai multe ori, ele sunt folosite ca metafore social mute sau nerostite, dar uneori știrile fac perceptibile problemele care stau la baza lor, așa cum arată hotărârea unui restaurator american care a condus în 2003 decizia Congresului Statelor Unite ale Americii de America pentru a redenumi Cartofi pai ( cartofi prajiti) cantine de făcut cartofi prajiti libertati, adică nu a „digerat” afrontul refuzului francez de a se lansa în aventura irakiană. Această răzbunare fierbinte a avut precedente: în timpul războiului din 1917-18, cel varză acră American din Varza murata a devenit varză libertate ( varză libertate), o frază repede uitată, în timp ce frankfurturi a devenit hot dogs, idiotism animal care ar face înconjurul lumii.
În California, cultivatorii de prune, îndurerați de contrapublicitatea pe care au suferit-o din cauza idiotului prune uscate (încrețit ca un prună uscată), au decis în 2000 să își comercializeze produsul sub denumirea „ prune uscate", cuvântul englezesc prună uscată (prună) fiind asociat în limba engleză cu imagini de curbe tinerețe și prospețime.
Deși tema idioției gastronomice nu a făcut obiectul unor lucrări sau cercetări semantice, diferite discipline au abordat această întrebare.
Etnologie, în special Claude Levi-Stauss (1908-2009) în opera sa Cel Crud și cel Gatit este interesat de el. Structuralistul roland barthes (1915-1980) dedică patru articole ale sale Mitologia alimentară. Psihologii au studiat modul în care anumite metafore folosite de părinți definesc percepția de sine, o abordare feministă arată cum femeile ajung să se definească pe baza unei serii de metafore legate de mâncare și gătit.
Psihanaliza, în special lacaniană (Jacques Lacan, 1901-1981) este evident sensibil la dimensiunea metaforică a discursului și poate fi condus să studieze corpus de locuțiuni legate de gastronomie.
În ceea ce privește abordarea lingvistică a intrărilor din acest dicționar, trebuie menționat că sensul primar al cuvintelor este uneori departe de sensul colocvial sau argou final. Într-adevăr, deriva semantică a unui cuvânt, expresie sau locuțiune argotică a apărut de-a lungul deceniilor, în funcție de întrebuințările corporațiilor (măcelari, viticultori, medici etc.) sau medii (banditism, prostituție, lumea închisorilor etc.). ) , uneori cu semnificații ambigue sau originale: cuvântul „Médoc” este a vin celebrul roșu francez, dar desemnează și, în jargon popular, drogurile.
Cuvântul „miso », intre timp, desemneaza, in bucataria asiatica, un condiment pe baza de pasta de soia fermentat, califică, familiar și prin apocopă (*), un misogin.
(*) Apocopă: Căderea unui fonem, a uneia sau mai multor silabe la sfârșitul unui cuvânt (opus aferezei). Spunem „TV” pentru „televiziune”, „mat” pentru „dimineața” prin apocopă.

De asemenea, trebuie menționat că unele cuvinte sau expresii argou sau colocviale provin direct din domeniile alimentelor și băuturilor sau se referă la produsele lor, cum este cazul, de exemplu, „ cârnat  » : Hei, du-te cârnați! „Pentru un prost sau nebun” sau „ picior » : Are picioare frumoase” pentru o femeie care are picioare frumoase sau " sparanghel : Ce sparanghel!  Pentru o fată mare.
Alte cuvinte sau expresii, dimpotrivă, merg acolo: „o sticlă de în spatele mănunchiurilor  „Pentru cel mai bun vin din pivniță sau” este lovitură de bambus" pentru o completare plin de trup (…) Într-un restaurant sau chiar „clopot: bate-l clopot » să ne trimitem unul altuia o masă bună, strigăt. Exact ca, vorbind despre un produs (vin, brânză,….)" să nu fie muşcat de hula Care înseamnă să fie intens sau remarcabil în felul lui.
Anumite expresii poartă, de asemenea, dublu sigiliu bucătărie/produs alimentar, cum ar fi „cămară coaja” pentru înjunghiându-se unul pe altul sau „pască pâini "pentru enervează puternic.
Unele cuvinte familiare au o filiație etimologică legată de mâncare și băutură.
De exemplu, substantivul colocvial „buddy” nu pare să aibă legătură cu mâncarea și totuși acest cuvânt provine de la „însoțitor” însuși provenind din latină. însoțitor însemnând "  care mănâncă a lui durere cu altul ".
În același registru, cuvântul „răscal” provine din latină ticălos adică „din bucătărie”, din coquistro, cuvânt derivat din " cocoş ".
Dacă cuvântul „pușcă” desemnează bine arma de foc (care este folosită, de exemplu, pentru a ucide vânatul), aceasta este totuși departe de vocabularul alimentelor și băuturii. Și totuși, din cauza formei sale tubulare, a fost mult timp un nume de argo pentru gât uman: „înfige unul în pistol” ceea ce înseamnă a mânca, a bea sau a înghiți ceva sau chiar „îndesă arma” la mănâncă bine, având în același timp, la restaurant, a împușcătură, care readuce la sensul primar al obiectului exploziv.
Un alt cuvânt familiar interesant:decupare, care aparent nu are nicio legatura cu mancarea sau bautura, este insa actiunea de a indeparta o parte din frunze pentru a expune fructele la actiunea solara si a favoriza astfel maturarea lor completa.
Acest cuvânt va fi folosit imediat în franceză pentru a califica striptease de l’stripper cabaret. (Anglicism striptease provin de la a dezbraca „Dezbracă-te” și să şicana „Enervează, tachinează”).
Rămânând, ca să spunem așa, în domeniul agricol, cuvântul „ emboșat „În expresie” prost gurat „Vine, cât despre el, din” ingrasarea" care este îngrășarea vitelor în pajiști. Acest colocvial califică pe cineva drept nepoliticos și nepoliticos, cu nimic altceva decât blasfemie în gură.
Există, de asemenea, termeni care se împrumută din gătit și care se aplică băutării, cum ar fi adjectivul „deshidratat” care înseamnă „privat de apa sau o parte din apa” (de exemplu, din ciuperci deshidratat) și unul individual deshidratat care califică pe cineva caînsetat.
În același sens, cuvântul „ reînviat Care înseamnă cositorit din nou (conservarea unei ustensile de bucătărie, cum ar fi un caserolă) înseamnă „intoxicat”.
Dimpotrivă, cu expresia „ia – sau ține – un bun gătit », Bucătăria acordă băuturii un rang de onoare. Verbul „se piper Îi dă altul.
Verbul „velouter” care înseamnă „a face mai dulce, mai mult neted (a gusta) „sau“ mai plăcut, mai dulce (pentru auz) „devine sub forma pronominală“ se velouter (le torsse) „adică: bea un pahar mic de lichior, alcool , bea un pahar de vin.
Putem cita și vechea frază „ bulion de vițel Care înainte însemna absint.
Anumite părți ale corpului uman, legate sau nu de funcțiile alimentare, sunt foarte implicate: călcâiul în expresia „a avea stomacul în călcâie” adică „a fi foarte foame” sau chiar același stomac în expresia „a avea”. stomac „a „a avea curaj”. Utilizarea obișnuită a cuvântului „ gură „(A desemna chipul sau gura) este evident suprautilizat, în toate formele gramaticale și fonetice, inclusiv în motorul de căutare. Google (gust-gura) și variațiile sale (gougueuler, gougueulasserie,...).
Pentru a perfecționa (…) această zonă a lingvisticii, sunt folosite din abundență și sintagme, apocope, elipse, interjecții, argo și metonimii familiare legate de mâncare, băutură și gătit (…): mușcă în ea, crustă, băutură (consum), artich (anghinare), rototo (burp sugari), yuck, Uf, bif (friptură), mac (macrou - în sensul de proxenet-, hamburger - venind de la Macdonald- şi macaroane a desemna un italian), dwich (sandwich), cod ! (insultă feminină), bea a găleată (pentru conținutul său), etc...
În sfârșit, un ultim punct, să insistăm asupra regionalizării și mai ales a „țarizării” anumitor intrări din acest dicționar.
En Belgique și LuxemburgLa Canada (Quebec) In Elveția (Romande), și în întreaga Francofonie în general, anumite cuvinte colocviale sau argou sunt modelate pe produse sau expresii folosite local sau într-un mod obișnuit: Quebecois nu vor înțelege Elveția care îi spune „să aibă boutefas”, la fel cum belgianul nu va ști ce înseamnă pentru Quebec „Trebuia slănină ? ".
Pe de altă parte, este posibil ca o femeie din Luxemburg să înțeleagă un belgian care o întreabă dacă „îi ia bomboane ".
Les haitiani le va fi greu să ajungă la o înțelegere cu cebecănii asupra sensului cuvântului « cartofi », Dar, în cele din urmă, haitianii sunt cei care vor avea dreptate, deoarece originea acestui cuvânt vine de la ei.

În cele din urmă, această lucrare se încheie cu „ cină lingo„care este un fel de argou american (argotic) folosit de bucătari și bucătari cu personal de serviciu pentru a comunica și transmite comenzile de preparate și comenzile de serviciu între ei. Utilizarea acestor termeni este în practică în multe restaurante americane (restaurante cu mese), cafenele și fast-food, dar acești termeni pot varia de la o regiune la alta și chiar de la un restaurant la altul în funcție de tipicitatea sau tema bucătăriei servite. Limba „diner lingo” este practic necunoscută în afara Statele Unite ale Americii.
Lista termenilor din " cină lingo Folosește cei mai obișnuiți și cunoscuți termeni folosiți de profesioniștii americani în restaurante și uneori de clienții înșiși.
Traducerea acestor termeni și definițiile lor din americană în franceză se realizează pe cât posibil.

                                                                                                 Regis Carisey

Câteva citate din argo sau argo:

„L-am luat mult timp drept un tip de aventură, dar nu este altceva decât o jumătate de sare” (Louis-Ferdinand Céline)

„Așa că am râs ca murăturile” (Louis-Ferdinand Céline)

„Argoul este limba întunericului” (Victor Hugo, Les misérables)

„Există o critică binevoitoare și apoi cealaltă, otrăvitoare. Tot rahat sau nuga. „(Louis-Ferdinand Céline)

"Ah! dacă aș fi putut folosi doar cuvintele care sunt folosite în sălile Parisului” (Michel de Montaigne, în Essais - Cartea I)

Argo gura

bibliografie

O mare parte din cuvintele citate în acest dicționar au fost culese de-a lungul anilor de autorul care a trăit aproximativ douăzeci de ani în inima Parisului, în special în cartierul Les Halles, adunând pe teren, în numeroasele baruri și braserii (rue Montmartre, rue du Pont-Neuf, rue saint-Honoré, rue de la Ferronnerie, rue de la Grande Truanderie), în piețele populare (rue de Montorgueil, place du marché Saint-Honoré), în cartierele roșii ( rue Blondel și rue Saint-Denis), unde argoul este încă și mereu manipulat, pentru cei care știu să asculte.

Sursele cuvintelor și expresiilor argotice din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea:

1827 – Dicționar de argou sau Ghid pentru oamenii lumii
1829 – Noul dicționar de argou, Bras-de-Fer
1842 – Dicționar etimologic, istoric și anecdotic de proverbe, Pierre-Marie Quitard
1844 - Dicționar complet al argoului folosit în Misterele Parisului, MD
1849 – Noul dicționar complet al jargonului argoului, Arthur Halbert d'Angers
1864 – Dicționar erotic modern, Alfred Delvau
1865 – Excentricitățile limbajului, Lorédan Larchey
1883 – Dicționar de argou tipografi, Eugène Boutmy
1888 – Dicționar de argou modern, Lucien Rigaud
1888 – La langue verte du tropier, dicționar de argou militar, Léon Merlin
1894 – Limba verde, Jean La Rue
1894 – Dicționar de argo Fin-de-siècle, Charles Virmaître
1901 – Dicționar argo-francez, Gustave Rossignol
1907 – Dicționar argo-francez, Napoleon Hayard

Sursele contemporane pur bibliografice ale anumitor intrări, expresii și definiții ale
dicționarul „Slang of Mouth” este foarte divers. Acestea provin în principal din următoarele surse:

– L'argot (diverse lucrări) de Albert Doillon, la Librairie Arthème Fayard, reeditat de colecția Bouquins la
Robert Laffont (2010).
– Dicționarul „Petitul Robert al limbii franceze 2012”.
– Dicționarul „Grand Larousse”.
– Dicționarul francez de argou de la Harrap's.
– Dicționarul Littré.
– „Parole” de Robert Merle (ediții Favre).

Alte surse la fel de importante sunt:

– Mass-media, scrisă și vorbită, care au alimentat această carte prin notație și investigație argotică.
– Multe dicționare de argou online, cum ar fi Lexilogos sau dicționarul francez online.
– Argoul online ale cărui site-uri și bloguri nu mai sunt de menționat, deoarece abundă.
– Argoul de internet al suburbiilor pariziene și verlan.

În cele din urmă, multe site-uri web de limbă franceză (elvețiană, belgiană și canadiană), din care autorul a tras cuvinte sau
expresii argotice folosite în țările de limbă franceză.

Imaginea „Food for Thought” de Jeffrey Batchelor