coș : nm Recipient realizat, inițial, din coșerie, și folosit pentru a conține, pentru a transporta mărfuri, provizii, alimente, animale. (cuvânt din latină panoramă „coș de pâine”).
Coș străpuns: persoană foarte cheltuitoare, risipitoare (vezi mai jos)
Partea superioară a coșului: theelită, floare, gratinat, smântână (Vezi mai jos).
Puneți în același coș: judecați într-un mod identic și în general negativ.
Fundul coșului: resturi.
Coș de pâine: burtă.
Pune toate ouăle într-un singur coș: investește totul în același produs.
Pune în același coș: a judeca într-un mod identic și în general negativ (a pune în aceeași pungă).
Coș de pâine: stomac. Muncitorii englezi au aceeași expresie: coș de pâine.
Coș de gunoi: Pat (argoul suburbiilor).
Coș străpuns: risipitor, cheltuitor (argo burghez).
Spatele (sau față): pune mâna la coș.
În limbajul prostituției, „coș!” este strigătul pe care îl scot prostituatele atunci când are loc un raid al poliției.
Cărucior de salată: duba închisorii de poliție. Expresie străveche provenind din faptul că dubele de poliție erau odată făcute din răchită.
Dacă, pentru diverse lucruri, metafora noastră ușor de înțeles desemnează efectiv ceea ce este mai frumos sau mai bun, expresia este folosită și atunci când vorbim despre oameni pentru a-i desemna pe cei mai bogați, cei mai distinși sau cei mai faimoși.