Madeleine : nf A madeleine este un mic tort profilat coajă.
Plânge ca o madeleine: plânge mult, mult.
Această expresie este o referire la Biblie. Aceasta spune povestea Mariei, a orașului Magdala (din grecescul Magdalênê), numită mai târziu Maria Magdalena. Această femeie era o fostă prostituată, care s-a prezentat lui Isus când a auzit că el se află în Magdala. Ea s-a ridicat în picioarele lui, stropindu-le cu lacrimi și parfumuri, uscandu-le cu părul ei în timp ce îi mărturisea păcatele. Isus l-a iertat, iar Maria Magdalena a devenit ucenicul lui cel mai credincios. La momentul învierii sale, ei i s-a prezentat Hristos primul. Astăzi, o Madeleine sau o Marie Madeleine desemnează o fostă prostituată, iar despre o persoană se spune că „plânge ca o madeleine” atunci când se constată că plânsul ei este excesiv sau nejustificat.
Dacă prima apariție a acestei sintagme pare să fie cu Balzac în secolul al XIX-lea, în secolul al XIII-lea, face Madeleine însemna „a afecta pocăinţa”.
Expresia „madeleine de Proust”: Un microeveniment care readuce în minte amintiri din tinerețe - Un act minor, purtând o puternică încărcătură emoțională.
Această expresie face aluzie la acele mici acte, mici evenimente, mirosuri, senzații care, deodată, ne aduc înapoi din adâncul memoriei amintiri îndepărtate, adesea încărcate de emoție.
Și dacă le etichetăm cu denumirea Madeleine de Proust, este pentru că, în Pe partea lui Swann, primul volum al În căutarea timpului pierdut, autorul Marcel Proust (1871-1922) evocă o asemenea ascensiune a amintirilor. În timp ce, pentru a-l încălzi, mama lui îl pune să bea ceai și să mănânce o madeleine, gustul acestuia înmuiat în ceai îi provoacă o senzație intensă care, după ce-și pune din nou ordinea amintirilor, îl va readuce într-o perioadă străveche când , când locuia în Combray, mătușa Leonie a făcut-o să guste o bucată de madeleine înmuiată în infuzia ei.