Prieten: nf și adj. fam. (cuvânt care vine de la însoțitor care înseamnă „cu care își mănâncă pâinea”).
Tovarăș (soție), prieten. Un coleg.
Prietenii și prietenele fiicei mele.
Nu mai esti prietena mea.
Însoțitoare, iubită (a unui bărbat, a unui băiat): ea este iubita lui.
Fiica mea este foarte prietenoasă cu a ei.