Tencuit : nf fam. Conținutul unui fel de mâncare (de obicei simplu), servit din belșug.
O tencuială (bună) de piure de cartofi sau tăiței.
O tencuială (bună) de piure de cartofi sau tăiței.
Expresia „o turnare (de hrană)”: O cantitate mare, o rație (de hrană) foarte abundentă.
Conținutul unui fel de mâncare poartă, încă din secolul al XVIII-lea, numele de farfurie, folosit mai ales in legatura cu mancarurile simple si rustice, deci cu sens oarecum peiorativ.
Conținutul unui fel de mâncare poartă, încă din secolul al XVIII-lea, numele de farfurie, folosit mai ales in legatura cu mancarurile simple si rustice, deci cu sens oarecum peiorativ.
Acest cuvânt a ajuns rapid să se refere la „o cantitate mare”, dar nu numai la mâncare.
O farfurie cu alimente făinoase „umple” stomacul fără a fi foarte hrănitoare, ca un ghips pe care cineva ar îndrăzni să-l înghită (gipsul fiind cantitatea de ipsos pe care o pregătește).
Probabil că acest gen de comparație, asemănarea cuvintelor și plăcerea expresiei a făcut-o să folosească cuvântul tencuite în loc de farfurie spre sfârşitul secolului al XIX-lea.