Vagabond : nm și f. (un cuvânt venit de la clopoțelul care sună la Les Halles din Paris pentru a marca orele în care săracii puteau folosi deșeurile de la tarabe).
Persoană inadaptată social, care locuiește fără serviciu sau acasă, în orașele mari.
– Citat din scriitorul american John Fante (1909-1983): „M-am rătăcit printre vagabonii ponosiți și flămândi care stau mereu prin preajmă. Nu știam unde mă duc. » în romanul Întreabă praful (Întrebați praful) (1939).