Instrument : nm (cuvânt din latină utilitilium, singular de usitilia, latină clasică ustensile : ustensilă)
Cuvântul „instrument” are mai multe semnificații:
1. Obiect manufacturat care serveste la actionarea asupra matière, a face o treabă (appareil, Angrenaj, instrument, mașină și mașină unealtă).
Notă: Instrumentul desemnează în general un obiect simplu folosit direct de mână.
Instrumente de bucătar, zidar, aurar.
Unelte pentru prelucrarea lemnului.
unelte de grădinărit (ustensilă).
Manipulați unelte.
Cutie de bani, trusă de scule.
Set de instrumente.
Cutie de instrumente (echipament, unelte).
Mâner pentru scule.
Expresii proverbiale: Muncitorii răi au întotdeauna instrumente proaste: ne cerem scuze pentru munca proastă invocând mijloacele de care dispunem.
Un bun muncitor poate fi recunoscut după starea uneltelor sale.
2. Computing: Bara de instrumente: rând de pictograme afișate pe ecran, oferind acces rapid la anumite funcții.
3. Ce face posibil să se facă (muncă).
Această carte este un instrument indispensabil.
Televiziunea ca instrument de comunicare.
Mașina lui este unealta lui de lucru. Instrumentul informatic.
Lingvistică: instrument-cuvânt.