locuință : nf (cuvânt din latină locuinţăDe a trai : să trăiască în).
Cuvântul „locuire” are mai multe semnificații:
1. fapt de a depune dună mod durabil într-un maison, sub acoperiș.
Locuință în comun (coabitare, comunitate).
Local à folosire de reședință (opus pentru utilizare comercial, Etc).
Condiţii de reședință (habitat).
Taxa de locuinte.
2. loc unde unul vieți : locuit, domiciliu, carcasă, casa, maison, pavilion, reședință ; acasă, cabană, acoperiș.
Dezvoltarea locuintei (domism, domotica).
Puțini monede cine el servi locuință (apartament).
Changer de domiciliu: mutare (adresa).
Locuințe colectiv (cladire).
Locuinta de inchiriat moderată, (Canada) a inchiria modest (HLM).
Bogat locuință: castel, hotel (privat), conac, palais.
Locuință de plăcere (proprietate, vilă).
locuință rural (Ferme).
Locuință destinată preoților, religios : beguinaj, mănăstire, leac, protopopiat, schit, episcopie, mănăstire, presbiteriu.
Locuință de bază: adăpost, cabană, colibă, colibă.
Locuințe tradițional en Afrique : colibă, colibă.
Locuințe acoperit de paie : cabana, cabana.
Locuințe săpat, troglodiți: adăpost pe stâncă, cavernă, grotă.
Locuință de gheață: iglu.
Cazare mobila: cort; rulota, caravana, casa mobila, caravana.
Locuințe peeau (barca, barj).
Grup de locuințe: bloc, oraș, ansamblu, insuliță, subdiviziune, reședință, zonă ; aglomerație, oraș, oraș, sat; mahala.
3. regiune (Louisiana, Antilele, reunire): Exploatare agricol.
– Citat al scriitorului francez din Martinica Patrick Chamoiseau (născut în 1953): „În casă, békés-urile ne-au dus cu rom pentru a ne îneca melancolia”.