Fără creier : adj. et n. (cuvânt care vine de la é- și creier).
Adjectivul „fără creier” calificat cineva care este fără creier, fără hotărâre (ameţit, evaporat, nebun, necugetat, tot-nebun).
Un copil fără creier.
Nume: Un prost fără creier (hurluberlu, cap de cânepar).
Les comportare prostească dună tineri fără creier.